#eusuntfeli Episodul.2

Feli Blog ep1

Răbdarea? Stai puțin… Ce-i răbdarea?

Eu tot ce simt să scriu, scriu pe foaie.

Iau agenda, îi dau pup, mă agit că nu am pix prin casa ( deși daca vreau să caut … ) doar creioane colorate, închid ochii, întreb „Mr. God, despre ce scriem astăzi?) și…aștept.

Găsind într-un final pixul (pe care sigur l-am furat de undeva pentru că nu mi-e cunoscut..și, oricum v-am spus în prima postare că sunt o hoață, nu?). Fac inimioare și inimioare, destul de urâtele ce-i drept pentru că eu desenez destul de urat, și PAC(!) vine întrebarea următoare de nicăieri: Feli, cum stai cu răbdarea?

PROST! Stau foarte prost! Dar mă mint si laud că am făcut progrese doar ca să-mi dau șuturi în fund și să fac ceva în legătură cu asta!

Mă tot mint da’ până când?

Care-i frate faza cu răbdarea? De ce nu am cuvântul ăsta în dicționar? Ce-i atât de greu?

Încă n-am găsit răspunsul referitor la „ce-i atât de greu” dar totuși întrebarea asta dă naștere unor stări nu tocmai faine!

Mi-e ciudă că nu am răbdare! Doamne, câte aș rezolva!

Am multe „de ce-uri”. Spre exemplu, de la „Feli, tre să mergem înapoi spre Bucuresti imediat după cântare”, urmat de deja celebrul ” Da’ de ce?”, până la „Feli, nu crezi că încăpățânarea asta a ta nu e deloc constructivă? Nu mai fi proastă la nervi! Mai lasă și tu de la tine.”

Eu: „DA’ DE CE?!”

Trebuie să știu tot, pentru că altfel mă sufoc! Mor cu curiozitatea asta de copil de gât și n-am răbdare!

N-am răbdare să aștept răspunsul!

Tocmai eu! Cea care cântă: ” Dă-i timp timpului”!

No, hai! Că o rezolv eu și pe asta când m-oi enerva odată!

Am un prieten „cântăcios” care cred că e definiția răbdării! Tulai Doamne, ce enervant! Enervant de bun și calm!

Mă gândesc să stau cat mai lipită de el! Poate-poate se ia!

Nu-i bai, Feli! Până la răbdare, ai răbdare!

Până data viitoare-n căutare de răbdare, mă citiți și vă citesc și vă MULTUMESC!

Distribuie: